Hipertensiunea Arterială Pulmonară – provocări în diagnostic și tratament
Hipertensiunea arterială pulmonară (HTPA) este o boală gravă, afectând aproximativ 1% din populația globală, cu o prevalență de 10% în rândul persoanelor peste 65 de ani. Fără un diagnostic personalizat și un tratament complex, administrat la timp, această afecțiune se asociază cu o scădere semnificativă a speranței de viață.
În România, pacienții cu HTPA sunt obligați să se prezinte lunar la spital pentru a-și ridica tratamentul, deși protocolul național indică faptul că acest drum ar trebui făcut doar o dată la trei luni. Această discrepanță este cauzată de bugetele insuficiente alocate Programului Național de Diagnostic și Tratament al Hipertensiunii Arteriale Pulmonare, care afectează toate cele șapte unități medicale unde se desfășoară tratamentele pentru această boală.
“Din cauza bugetului insuficient alocat Programului Național de Diagnostic și Tratament al Hipertensiunii Arteriale Pulmonare există situații de pacienți nou diagnosticați, care intră în sistem, însă nu reușesc să înceapă tratamentul, iar acest lucru le pune viața în pericol. La acestea se adaugă timpul lung de așteptare pană la aprobarea unor terapii noi”, spune Bogdan Burduja, peședinte al Asociației Pacienților Hipertensivi Pulmonari.
Centre de expertiză
“Nu există o singură HTP, ci un grup divers de boli acoperite de aceeași umbrelă. Boli cu cauze multiple, cu evoluție și gravitate variabilă și mai ales cu tratamente complet diferite. Înțelegerea fiecărui caz și tratamentul precoce sunt esențiale și de aceea trimiterea din timp a fiecarui pacient cu suspiciune rezonabilă de HTP într-un centru de expertiză este esențială”, explică prof. dr. Ioan Mircea Coman, medic primar cardiolog, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr.C.C.Iliescu“ București.
Diagnosticarea HTPA este adesea întârziată, în special la pacienții tineri sau la cei vârstnici, din cauza simptomelor nespecifice sau a confuziei cu alte afecțiuni coexistente. În absența unui diagnostic precoce, inițierea tratamentului este amânată, ceea ce agravează starea pacienților și limitează eficacitatea terapiei. Simptomele comune ale HTPA includ dificultăți respiratorii progresive la efort, oboseală cronică, retenție de lichide și, în cazurile avansate, dureri toracice și sincope.
Conform ghidurilor din 2022 ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) și Societății Europene de Respirație (ERS), detecția timpurie a hipertensiunii pulmonare și trimiterea promptă a pacienților cu risc crescut sau patologii complexe către centre specializate sunt esențiale pentru a asigura un tratament adecvat. Este recomandat ca pacienții cu suspiciune de HTPA să fie investigați suplimentar într-un centru expert, pentru a confirma prezența sau absența bolii și pentru a începe tratamentul cât mai devreme posibil.
“Diagnosticarea precoce a hipertensiunii arteriale pulmonare poate îmbunătăți semnificativ prognosticul pacienților, permițând inițierea timpurie a tratamentului, atunci când aceștia sunt încă în grupa de risc scăzut. În plus, pacienții vârstnici pot prezenta un interval mai lung de la debutul simptomelor până la diagnosticare, ceea ce impune un screening mai riguros pentru identificarea hipertensiunii arteriale pulmonare”, completează prof. dr. Ioan Țilea, medic primar cardiologie și medicină internă.
Impactul social și necesitatea unui ajutor comprehensiv
HTPA are un impact profund asupra vieții pacienților, nu doar din punct de vedere fizic, ci și psihologic, emoțional și social. Diagnosticarea tardivă și limitările fizice asociate duc adesea la dezvoltarea depresiei și anxietății, iar pacienții și familiile lor au nevoie de un suport psihosocial extins. Managementul HTPA necesită o abordare multidisciplinară, implicând profesioniști din diverse domenii medicale, pentru a oferi pacienților o îngrijire integrată și eficientă.
„ HTPA este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că poate evolua în timp, uneori mult mai rapid pentru unii pacienți decât pentru alții. Dacă este lăsată netratată, în câțiva ani boala poate pune viața în pericol. Pentru unii pacienți sunt suficiente schimbări ale stilului de viată, tratament adecvat și monitorizarea sănătății. Pentru alții, în schimb, HTPA poate determina apariția insuficienței cardiace severe. La fel ca la alte boli rare, pacienții au nevoie de îngrijirea unor echipe multidisciplinare”, arată Dorica Dan, președinta ARC Rare (Asociația Română pentru Cancere Rare).
Este esențial ca fiecare caz să fie înțeles și tratat în mod individual, având în vedere diversitatea formelor acestei boli. Trimiterea din timp a pacienților către centrele de expertiză și asigurarea unui acces adecvat la tratament sunt esențiale pentru a salva viețile celor afectați de această afecțiune complexă și periculoasă.
“Casa Națională de Asigurări de Sănătate are ca obiectiv principal al activității asigurarea condițiilor optime de tratament posibile pentru toți pacienții din România. Hipertensiunea arterială pulmonară rămâne una dintre afecțiunile cu prognostic și evoluție severă incluse în Programul Național de Tratament Pentru Boli Rare, derulat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În cadrul acestui program asigurăm medicamente specifice tratamentului hipertensiunii arteriale pulmonare, atât pentru copii, cât și pentru adulți și nu în ultimul rând, acces permis prin spital, ambulatoriu și farmacie. Este esențial să știți că, în principiu, pentru ca un pacient să poată să primească un astfel de tratament, are nevoie să respecte criteriile de includere prevăzute în protocoalele specifice pentru medicație”, explică dr. Valeria Herdea, peședinta CNAS.
