Modificările ADN-ului ne arată cât vom trăi

Anumite modificări ale ADN-ului pot determina speranța de viață a unei persoane mai bine decât factorii de risc tradiționali, precum vârsta. Această descoperire ar putea conduce la o înțelegere mai aprofundată a mecanismului molecular al îmbătrânirii și la modalități noi de evaluare a metodelor care pot încetini acest proces.

ADN-ul fiecăruia dintre noi se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Unele dintre aceste modificări sunt epigenetice- modifică ADN-ul fără a altera secvența genetică în sine. Modificările epigenetice afectează modul cum genele sunt ”pornite” sau ”oprite” sau cum se exprimă acestea și, deci, ajută la reglarea modului în care celulele din diferite părți ale organismului folosesc același cod genetic. Studii recente sugerează că vârsta epigenetică ar putea fi asociată cu efectele asupra sănătății independent de vârsta cronologică. Dr. Steve Horvath de la Universitatea din California (Los Angeles) și colegii săi au decis să investigheze legătura dintre vârsta epigenetică și mortalitate.

Cercetătorii au analizat ADN-ul din mostrele de sânge a peste 13.000 de persoane din mai mute grupuri etnice. Ei au testat diferite modele de vârstă epigenetică. Tipurile diferite de celule- chiar și cele similare precum celulele sanguine- au modele epigenetice diferite. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, combinația de celule imune din organism se modifică. Când s-au luat în calcul aceste modificări ale compoziției sângelui dictate de vârstă, modelul vârstei epigenetice utilizat de cercetători a putut determina mortalitatea din orice cauză mai bine decât determinările anterioare ale vârstei epigenetice. Legătura dintre vârsta epigenetică și mortalitate a fost semnificativă la ambele sexe și la toate grupurile etnice incluse în studiu.

Aceste rezultate susțin ideea că vârsta epigenetică cuprinde mai multe aspecte ale îmbătrânirii biologice decât vârsta cronologică și factorii de risc. ”Cercetarea noastră dezvăluie informații importante asupra factorilor care determină îmbătrânirea, fiind un prim pas spre dezvoltarea de metode țintite ce pot încetini procesul”, a spus dr. Steve Horvath.

Influența precisă a factorilor epigenetici asupra îmbătrânirii și decesului rămâne o necunoscută, necesitând mai multe cercetări. Este important de menționat că mulți factori de risc, inclusiv fumatul, diabetul și tensiunea arterială crescută au un impact mai puternic asupra mortalității decât vârsta epigenetică.

Sursa: https://www.nih.gov/