Riscul de AVC se dublează la fiecare 10 ani după vârsta de 55 de ani

riscul de AVC

Riscul de AVC. Una dintre cele mai frecvente afecțiuni în România este accidentul vascular-cerebral.

Riscul de AVC. Boala este prima cauză de mortalitate în rândul adulților la noi în țară, pe același nivel cu bolile coronariene (conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății), dar și cea mai frecventă cauză de invaliditate.

Grupele de vârstă cele mai predispuse la riscul de AVC

Accidentul vascular- cerebral poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă. ”Cei mai predispuși sunt cei care au și factori de risc cardiovascular. În general, apare mai frecvent la persoanele vârstnice, iar riscul se dublează la fiecare 10 ani după vârsta de 55 de ani. Accidentul vascular-cerebral este de 2 tipuri: ischemic și hemoragic. AVC ischemic constă în instalarea bruscă a unui deficit neurologic ce survine prin scăderea fluxului sangvin într-un anumit teritoriu vascular, iar cel hemoragic apare ca urmare a efracției (ruperii) unui vas de sânge intracerebral”, explică dr. Cristina Gîrdan, medic specialist Neurologie, Neolife.

Simptome

Simptomele sunt variate, depinzând de teritoriul vascular implicat:

  • deficit motor (pareză)
  • căderea colțului gurii pe una dintre părți (pareză facială)
  • alterarea stării de conștiență (se poate ajunge până la comă)
  • tulburări de sensibilitate: amorțeli pe jumătate de corp sau pacientul nu mai simte deloc jumătate de corp
  • tulburări de coordonare: pacientul nu-și poate coordona mâna sau piciorul
  • tulburare de echilibru
  • deficite de nervi cranieni
  • pot aparea sindroame tipice de trunchi cerebral

Factori de risc și stil de viață

Factorii de risc sunt hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, consumul de alcool în exces, obezitatea, fibrilația atrială și ateromatoza carotidiană.

Activitatea fizică regulată, dieta bogată în fructe și legume, săracă în sare și grăsimi, favorizează o viață sănătoasă. Nerespectarea acestor aspecte duce la creșterea riscului apariției unui accident vascular cerebral și nu numai. Stilul de viață are o influență majoră și asupra factorilor de risc, deoarece ei se mențin sub control atât prin medicație, cât și printr-o dietă corespunzătoare.

De ce toată lumea ar trebui să știe algoritmul FAST?

FAST vine din engleză: Face (față), Arm (mână), Speech (limbaj), Time (timp) și se referă la un algoritm care a fost dezvoltat inițial pentru medicii de la ambulanță. ”Desigur, ar fi indicat ca orice persoană să știe acest algoritm de recunoaștere a semnelor de AVC, deoarece, acționându-se rapid și eficient, pacientul poate ajunge în cel mai scurt timp la spital, unde se poate aplica tratamentul corespunzător, în funcție de tipul accidentului vascular (hemoragic/ischemic)”, explică neurologul.

  • FACE: se verifică dacă există o asimetrie la nivelul feței- un colț al gurii cade pe stânga sau pe dreapta.
  • ARM: solicitați persoanei afectate să ridice mâna și, dacă nu o poate ridica sau mâna cade, înseamnă că acesta prezintă o pareză.
  • SPEECH: se observă dacă pacientul prezintă o tulburare de limbaj: dacă poate să se exprime corect, dacă exista dificultate în a găsi cuvintele sau dacă înțelege ceea ce i se spune. Verificarea se face prin întrebări simple, minime (Cum te cheamă?, închide ochii, deschide gura etc.).
  • TIME: semnele trebuie recunoscute în cel mai scurt interval posibil, iar apoi trebuie sunat la ambulanță.

”Acest algoritm FAST este ușor de aplicat, astfel încât orice persoană ar putea fi capabilă să recunoască semnele unui AVC și să apeleze de urgență la serviciul de ambulanță, putând, astfel, să salveze viața unui om. Din păcate, oamenii au tendința să nu se adreseze unui serviciu de urgență atunci când prezintă semne de AVC sau nu recunosc semnele acestei boli, pierzându-se astfel timp în inițierea unui tratament cât mai eficient. În România, din păcate, nu se face educație medicală în școli. Ar fi util ca la liceu să existe astfel de cursuri de prim-ajutor”, recomandă dr. Gîrdan.

Prevenirea AVC

Un accident vascular- cerebral poate fi prevenit dacă se respectă un stil de viață adecvat și dacă factorii de risc sunt controlați (în cazul persoanelor care au acești factori). Prevenția primară este atunci când se previne apariția unui accident vascular la o persoană care este asimptomatică (care nu a avut vreodată un AVC), iar prevenția secundară se face în cazul persoanelor ce au avut deja un accident vascular cerebral, unde se încearcă prevenția repetării unui alt AVC prin tratarea cauzei și a factorilor de risc. Dacă factorii de risc sunt controlați și tratamentul este urmat corespunzător, scade riscul de apariție a AVC.

Tratamentul, recomandat de medic

Tratamentul se stabilește în funcție de tipul de accident vascular, dacă este hemoragic sau dacă este ischemic. În ceea ce privește AVC ischemic, depinde care este etiologia acestuia. Dacă este aterotrombotic, se prescrie tratament antiagregant plachetar, dacă este embolic, se prescrie tratament anticoagulant.

”Dintre afecțiunile cardiace, cea mai frecventă cauză de AVC ischemic cardioembolic este fibrilația atrială nonreumatismală pentru care se administrează tratament anticoagulant, dar există și alte afecțiuni ce necesită un astfel de tratament, precum trombul mural, persistența unui foramen oval, anevrism de ventricul stâng, anevrism de sept atrial etc. Aceste tratamente anticoagulante trebuie prescrise cu mare atențe, ele trebuie evitate la pacienții care prezintă: risc de hemoragie crescut (sângerări gastrointestinale), risc de cădere crescut, complianță scăzută sau epilepsie necontrolată. Pentru accidentul vascular-cerebral hemoragic se are în vedere controlul hipertensiunii arteriale (pricipala cauză pentru AVC hemoragic), dacă survine la pacienți cu tulburări de coagulare se încearcă corectarea acestora, sau, dacă aceștia se află sub tratament anticoagulant oral, se oprește anticoagulantul cu administrarea factorilor de coagulare dependenți de vitamina K. Se poate interveni chirurgical în funcție de fiecare caz în parte, la indicația medicului neurochirurg”, explică neurologul.

Recidiva

Pacienții care au suferit un accident vascular-cerebral au un risc mult mai crescut de a repeta un alt eveniment vascular, față de persoanele ce nu au avut un AVC. Dacă se respectă tratamentul, regimul de viață și recomandările medicului, acest risc scade.

Restricții, recomandări și recuperare

Dieta ar trebui să fie slabă în grăsimi, hiposodată (mai puțină sare), bogată în fructe și legume, cu un aport hidric corespunzător (2 litri lichide/zi: apă, supă, etc). În limitele posibilității pacienților, în funcție de deficitele neurologice, stilul de viață nu ar trebui să fie unul sedentar, trebuie urmate programele de recuperare și kinetoterapie.

După ce se depășește faza acută a unui AVC, se începe recuperarea medicală, coordonată de o echipă de medici specializați, împreună cu kineoterapeuții. Aceasta se începe încă din perioada spitalizarii și continuă pe termen îndelungat cu ajutorul medicilor de recuperare. Neuroreabilitarea cuprinde recuperarea deficitului motor, funcția limbajului (logopedie), cogniția, funcțiile senzoriale, deglutiția. Se încearcă reintegrarea, în limitele posibilităților, într-o viață activă atât din punct de vedere familial, cât și profesional.

Incidența AVC, în creștere în rândul tinerilor

Incidența accidentului vascular în randul adulților tineri a crescut din cauza apariției obezității la o vârstă fragedă, lucru favorizat de consumul de fast-food, de dulciuri,  dar și din cauza altor factori de risc tot mai frecvent întâlniți la aceștia, precum hipertensiunea, dislipidemia, diabetul zaharat. Totodată, fumatul, consumul de băuturi alcoolice în exces, utilizarea drogurilor în scop recreațional, stresul și, nu în ultimul rând, sedentarismul au dus la creșterea incidenței acestei boli.