Soluții pentru creșterea numărului de transplanturi din România

Cea de-a 13-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului, marcată pe 12 mai 2017, a adus în atenția opiniei publice o problemă cu care se confruntă acest domeniu de o importanță vitală: scăderea numărului de donatori, implicit de transplanturi.

Potrivit datelor oficiale pe 2017, până în luna mai au fost colectate organe, țesuturi etc. de la 20 de donatori, puțin față de 2016, de exemplu, când, până în iunie, se înregistraseră 85 de donatori. O altă problemă cu care se confruntă transplantul românesc este decizia unor spitale din țară de a-și închide activitatea de declarare a morților cerebrale și a donatorilor (Tulcea, Ploiești, Pitești), fără de care nu se pot efectua transplanturi. În plus, în ultima perioadă a scăzut semnificativ și numărul de pacienți identificați ca potențiali donatori.

 

Creșterea numărului de donatori

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Transplant au anunțat câteva soluții pentru aceste probleme. ”La transplantul de inimă trebuie să avem parte de o schimbare de paradigmă. Anul acesta nu a avut loc niciun transplant de cord în România, față de 11 anul trecut.  Până acum aveam nevoie de inimi tinere pe care să le putem transplanta la receptori tineri, iar acum astfel de cazuri sunt destul de rare. Trebuie să creștem vârsta donatorului (lucru care se întâmplă deja în alte țări) astfel încât să putem folosi inima unui donator de 60 de ani la un receptor de aceeași vârstă”, a declarat prof. dr. Radu Deac, director executiv al Agenției Naționale de Transplant.

”Una dintre soluțiile pentru a crește numărul de donatori este de a-i folosi pe cei cu oprire cardiacă”, a susținut și prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Tranplant Hepatic „Dan Setlacec“, de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti. Donatorii fără activitate cardiacă sunt, de exemplu, victime ale accidentelor rutiere care ajung la spital în timp util, sau pacienții care fac stop cardiorespirator ireversibil și iresuscitabil la camera de gardă și care sunt suficient de sănătoși din punct de vedere biologic pentru a putea fi considerați donatori. Pot fi prelevate organele abdominale (ficat, rinichi) și plămânii. În Olanda și în Anglia 30% dintre organe provin de la această categorie de donatori.

O altă soluție pentru creșterea numărului de transplanturi, prezentată în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Națională a Transplantului, este relansarea donării de la donatorul în viață. În România, sub 5% dintre transplanturi se fac cu organe de la donatori în viață, spre deosebire de Olanda- 60%, sau Norvegia- 40%.

La Ziua Națională a Transplantului a participat și ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Florian Bodog, care a dat asigurări că va face orice poate pentru îmbunătățirea activității de transplant din România. ”Pentru perioada următoare preconizăm o îmbunătățire a decontării procedurilor de transplant, care se va face pe serviciu, pentru a scădea presiunea care există asupra coordonatorilor de transplant”, a declarat ministrul.