O treime din afecțiunile maligne diagnosticate la nivel mondial sunt cancere ale pielii
Conform estimărilor, anual, peste 3 milioane de cazuri noi de cancer de piele non melanom sunt diagnosticate la nivel global.
În fiecare an, pe 4 februarie este marcată Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului, moment bun pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă bolnavii de cancer, dar și de-a conștientiza publicul larg cu privire la această maladie. Conform datelor Globocan din 2020, numărul de cazuri noi de cancer la nivel mondial a fost anul trecut de 19.292.289 cazuri, iar numărul deceselor raportate, de 9.958.133. Rolul prevenției în cancer și importanța prezentării la medic cât mai din timp pentru a depista și trata cancerele, indiferent de tipul lor, sunt două din temele abordate în dezbaterea ,,Cancerele și Cancerul de piele”.
Planul Național de Cancer este obligatoriu
În conformitate cu raportul Comisiei Europene ”Starea sănătății în UE, anul 2020”, aproximativ 2,7 milioane de oameni, din cele 27 de țări ale UE, au fost diagnosticați cu cancer și până la 1,3 milioane au murit din cauza afecțiunilor oncologice. Până în anul 2035, numărul de cazuri de cancer s-ar putea dubla. Conform aceluiași raport, se estimează că aproximativ 40% din populație se va confrunta cu această boală la un anumit moment în viață (…) „Statisticile cancerului de piele sunt îngrijorătoare. Conform estimărilor, anual, peste 3 milioane de cazuri noi de cancer de piele non melanom sunt diagnosticate la nivel global. La aceasta se adaugă 150.000 de cazuri de melanom malign. Unul din fiecare trei cancere diagnosticate în lume este cancer de piele, iar incidența a crescut dramatic în ultimii ani, la fel și mortalitatea cauzată de acest tip de cancer”, a declarat dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială. Specialistul a subliniat faptul că această afecțiune reprezintă una din principalele cauze de mortalitate ce poate fi evitată prin prevenție: „Peste 40% din cancere pot fi prevenite, iar mortalitatea, de asemenea, poate fi redusă printr-un diagnostic timpuriu și prin furnizarea de informații mai rapide și, deci, de tratamente mai eficiente. De aceea, educarea, conștientizarea sunt critice pentru depistarea promptă a bolii, permițând decizii de tratament informate și precise. Prin prevenție și prin informare asupra factorilor de risc putem reduce incidența și mortalitatea prin cancer. (…) Din păcate, în România, screeningul pentru cancer nu este unul sistematic, iar majoritatea programelor de sănătate, inclusiv cel de cancer, pun mult accent pe componenta curativă, în detrimentul prevenției. De aceea, abordarea integrată a pacientului cu cancer este esențială, iar un Plan Național de Cancer este obligatoriu. Planul de luptă contra cancerului lansat la nivel european reprezintă un model bun de urmat și o șansă pentru România de a ne racorda și noi la experiența europeană pentru a reduce această boală. (…) De asemenea, pentru a fi de succes, este nevoie ca acest plan să fie susținut de o alianță puternică între cercetători, medici, profesioniștii din domeniul sănătății, pacienți, prin asociațiile de pacienți, autorități, parteneri din industrie și, nu în ultimul rând, parteneri din mass media.” Un alt aspect important pe care Ioana Cristea, președintele fondator al Asociației OncoPacienților Phoenix, l-a reliefat a fost acela că, în ultima perioadă, a crescut numărul îmbolnăvirilor și deceselor cauzate de cel de-al II-lea și al III-lea cancer, foarte des acesta fiind chiar cancerul de piele. La nivel mondial, în anul 2020 au fost raportate 324.635 cazuri noi de melanom și 57043 decese, potrivit datelor Globocan.
Factori de risc, tratamente și terapii
Există discrepanțe majore între țările europene, fiind defavorizate țările Europei de Est, în ceea ce privește epidemiologia cancerelor de piele, supraviețuirea și prognosticul melanomului, dar și discrepanțe în ceea ce privește accesul la servicii de prevenție precum și accesul la diagnosticul la timp pentru aceste tumori, a atras atenția conf. univ. dr. Ana Maria Forsea, Clinica de Dermatologie Oncologică, Spitalul Elias. „O treime dintre diagnosticele de cancer la nivel mondial în populația albă sunt cancere ale pielii. Peste 25.000 de oameni mor în fiecare an în Europa de melanom, aproape jumătate din totalul deceselor cauzate de melanom la nivel mondial. (…) Deci, cancerul de piele reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel european!”, a mai adăugat dr. Forsea.
Ce putem face pentru a îmbunătăți această situație? În primul rând, trebuie să învățăm să recunoaștem cancerul de piele, să înțelegem că există un risc de cancer de piele și de melanom pe care îl avem cu toții. Există însă și unii factori care accentuează acest risc. Aceștia sunt: numărul de alunițe de pe corp (peste 50-100), istoricul personal de melanom, istoricul de melanom în familie, fototipul cutanat, expunerea excesivă la soare, alte cancere (genitale, de sân, leucemiile), imunosupresia. Pentru persoanele la risc se recomandă evitarea expunerii la soare precum și evitarea oricărui tip de foto-expunere artificială. Ca prevenție primară, trebuie să ținem cont de cum ne protejăm la plajă (fotoprotecția), iar ca prevenție secundară – depistarea precoce prin examinarea dermatologică a întregului corp, dermatoscopia (efectuată de către medicul instruit special), autoexaminarea cutanată. De reținut: cancerul de piele are o specificitate, anume el poate fi oprit încă de la început, fiind vizibil pe piele de la bun început.
„Tratamentul melanomului malign se face în funcție de stadiul bolii. Pacienții care se prezintă la medic prima dată în stadii de început, fără metastaze în ganglion sau la distanță, pot supraviețui o lungă durată de timp fără recăderea bolii doar cu ajutorul chirurgiei. Pentru boala metastaică, supraviețuirea la 5 ani este scăzută”, a precizat dr. Daniela Zob, oncologie medicală, Institutul Oncologic Fundeni. „Astfel, excizia chirurgicală completă a tumorii principale este recomandată atunci când melanomul este diagnosticat într-un stadiu local (I și II). După excizia chirurgicală, dacă riscul de recidivă sau cel de răspândire către ganglionii limfatici locali este ridicat, medicul va recomanda, de obicei, tratarea melanomului malign cu terapie sistemică postoperatorie, după îndepărtarea ganglionilor limfatici locali dacă sunt măriți sau a ganglionului santinelă dacă nu este evidentă clinic mărirea ganglionilor locoregionali”, a mai adăugat dr. Zob. Tratamentele adjuvante (post operatorii) se adresează paciențiilor cu stadiile IIB și III – terapia țintită sau imunoterapia. Sunt astfel disponibile în România tratamentul adjuvant cu Interferon (stadiul IIB), în stadiul III este recomandată utilizarea Dabrafenib și Trametinib pentru tumorile BRAF pozitiv și Nivolumab pentru tumorile BRAF negativ.
Accesul la medicamente offlabel și la studii clinice
Oncologia face parte din primle zece priorități ale cabinetului ministrului sănătății Vlad Voiculescu, a precizat Silvia Coman, consilier onorific al ministrului sănătății pe probleme de oncologie. „Cunoaștem foarte bine situația atât din perspectiva medicilor, cât și a pacienților. Privim și noi cu îngrijorare estimările incidenței actuale a afecțiunilor oncologice. (…) Legea prevenției a trecut prin Parlament și acum urmează să ne ocupăm de normele de aplicare ale acesteia. Prevenția este unul din lucrurile pe care vrem să ne concentrăm, atât prevenție primară, cât și prevenția secundară. Ne dorim să implementăm metode de screening pe patologiile oncologice cele mai frecvent întâlnite – pe cancerul colorectal, pe cancerul mamar, pe cancerul de col uterin să revitalizăm puțin programul care este în momentul de față în derulare, cancerul de prostată. Eu îmi doresc foarte mult și pe melanom, fiind și pacient cu melanom metastatic. Vom face acest lucru în colaborare strânsă cu comisiile de dermatologie și de oncologie din ministerul sănătății. Ne interesează să lucrăm puțin și la legislația privind decontarea medicamentelor offlabel, pentru că știm că de multe ori aceste medicamente reprezintă o ultimă șansă pentru pacienți oncologici. Sunt medicamente de multe ori extreme de scumpe, la care acești oameni nu au acces. Eu îmi doresc mult un registru național de cancer, pentru că în acest moment nu există. Ne dorim și îmbunătățirea accesului la studiile clinice. Vom avea în curând o întâlnire cu dr. Roxana Stroe, director al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), pentru că, dacă discutăm de melanom, înțeleg că este un studiu aflat în așteptarea aprobării de un an de zile. (…) O altă problemă pe care am identificat-o, din postura de navigator de pacienți, este cea a îngrijirilor paliative. Este o gaură imensă în acest domeniu și trebuie să îmbunătățim și acest lucru, având în vedere că accesul la aceste îngrijiri este extrem de limitat în momentul de față”, a explicat Silvia Coman.
Pandemia de COVID-19 provoacă întârzieri în diagnostic și tratament
„ (…) Cifrele incidenței și mortalității prin cancer prezentate în raportul Comisiei Europene Starea sănătății în UE, anul 2020 nu reflectă și impactul pe care pandemia COVID îl are asupra poverii cancerului, deoarece estimările au la bază tendințele istorice. Același raport evidențiază că multe din țările din UE s-au confruntat semnificativ cu multe provocări în timpul pandemiei în ceea ce privește menținerea screeningului și tratamentului afectând, ca și în România de altfel, calitatea îngrijirii pacienților cu cancer și, mai mult ca sigur, ratele lor de supraviețuire. Studiile încep să confirme ipotezele conform cărora aceste întârzieri în diagnosticul și tratamentul bolii sunt succeptibile de a crește decesele provocate de cancer”, a afirmat conf. dr. Diana-Loreta Păun.
Situație confirmată și de Dr. Kajanto Lidia Anca, manager Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București, care preciza faptul că „ anul trecut a scăzut foarte mult adresabilitatea pacientului la medic și am putut diagnostica mai puțini pacienți, în special pacienți cu melanom, pentru că aceștia trebuie să meargă să facă o dermatoscopie și nu au putut să ajungă la un medic dermatolog. O bună perioadă de timp, ambulatoriile de specialitate au fost închise și pacienții au avut de suferit.”
