dementa

Potrivit OMS, demența este a treia cauză principală de mortalitate în Europa și a șaptea la nivel mondial, cu un cost societal în Europa estimat la 392 miliarde de euro în 2019. Până în 2025, 9,1 milioane de persoane vor trăi cu demență în Uniunea Europeană, ajungând la 14,3 milioane în 2050. Alzheimer Europe (AE)-

Boala Alzheimer. La nivel global, 75% dintre persoanele cu demență nu sunt diagnosticate, ceea ce reprezintă 41 de milioane de persoane. Raportul World Alzheimer Report 2021, elaborat de McGill University Research Centre in Studies in Aging și McGill Faculty of Medicine and Health Sciences, subliniază că demența este în prezent a șaptea cauză de mortalitate

Un studiu amplu a a descoperit că obezitatea crește riscul de demență la persoanele aflate la vârsta mijlocie. Dorina Cadar, cercetător principal pe noul studiu, a declarat că obiectivul este identificarea factorilor de risc influențați de stilul de viață. Astfel, se pot lua măsuri pentru a preveni declinul mental. ”Sperăm că o parte substanțială din

”Îmbunătățește memoria”. ”Sporește concentrarea”- vedem astfel de anunțuri pe suplimentele nutritive pe care 25% dintre adulții cu vârsta de peste 50 de ani le iau pentru a menține sănătatea creierului. Sănătatea creierului: Câte dintre suplimentele existente funcționează cu adevărat? Este adesea neclar, mai ales că Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) nu solicită dovezi

Care este diferența dintre boala Alzheimer și demență? Multe persoane pun această întrebare în momentul în care se confruntă cu diagnosticul de Alzheimer. Medicii răspund la 13 dintre cele mai des întâlnite întrebări privind boala Alzheimer și ne dau informații despre cauzele asociate, simptome și tratamente. Mit 1: Demența este același lucru cu boala Alzhaimer

Acea parte din creier responsabilă de memoria cântecelor pare a fi o baricadă împotriva unor boli precum Alzheimer sau demență. Muzica, un stimul: anumite melodii vă inspiră să mișcați picioarele, altele să schimbați lumea- este clar că muzica ne atinge pe fiecare în mod diferit, însă la fiecare este ceva special. Dacă vă place o

Boala Alzheimer: un nou studiu derulat în SUA arată că nu situațiile stresante în care ne aflăm zilnic, ci răspunsul nostru la ele poate grăbi apariția afecțiunii. Lucruri enervante zilnice, precum așteptatul la ușa doctorului sau un ambuteiaj în trafic, pot ajuta la prezervarea sănătății creierului vârstnicilor, în timp ce reacțiile emoționale pot contribui la